Localitatea Giroc a fost pentru prima dată atestată documentar la 1371. Totuşi, pe teritoriul comunei au fost descoperite urme arheologice care indică prezenţa umană începând cu epoca de piatră şi epoca fierului. Deasemenea au fost descoperite materiale daco-romane şi urme din neoliticul mojlociu. Tot pe teritoriul comunei a fost descoperită şi vatra unei aşezări aparţinând Culturii Cucuteni - Belegis.
În perioada de după prima atestare documentare, istoria Girocului a evoluat în ton cu evoluţia politico-economică a Banatului. La 1379 exista la Giroc un jude. În 1745 este amintit cneazul de Giroc. Locuitorii au fost pentru mult timp majoritari români ortodocşi, iobagi; terenul agricol era proprietate a Camerei Aulice de la Viena. Între 1865 - 1870 a avut loc o primă colonizare a Girocului cu familii de germani (şvabi bănăţeni) din Grabaţ, Lenauheim, Variaş. Importanţa Girocului creşte, devenind centru de plasă la 1870. În 1897 se înfiinţează aici „Banca Populară Ghiroceană” .
Între 1910 - 1912 a sosit la Giroc un nou val de colonişti germani din Niţchidorf. După unirea Banatului cu România, în 1920, denumirea oficială s-a schimbat din Gyüreg în cea română de Giroc.
Istorie
Ziarul "Lumina satului"
Revista a apărut sub egida Primăriei din Giroc în anul 1993, din initiaţiva primarului din acea vreme, Ion Ilie Teodorescu, sprijinit de cîţiva intelectuali inimoşi din localitate. Din 1996 este editată la Şcoala cu clasele I-VIII a comunei noastre şi il are ca director onorific pe domnul Mircea Tonenchi, la a cărui imprimerie vede lumina tiparului. Apare cu regularitate trimestrial.
De la început până în prezent şi-a păstrat acelaşi format (A4) şi aceleaşi rubrici permanente, urmărindu-şi cu fidelitate programul anunţat în primul număr: punerea în lumină a valorilor din trecut şi din prezent, zămislite pe aceste meleaguri vechi de peste şase secole.
S-au publicat în cei 12 ani de apariţie materiale privitoare la trecutul istoric al acestei aşezări atestate de descoperirile arheologice precum şi unele referitoare la evenimente importante din existenţa acestei comunităţi în consonanţă cu istoria naţională. De asemenea, multe articole se referă la specificul limbii vorbite de localnici, la datinile şi obiceiurile din partea locului legate de momente ale vieţii si de preocupările oamenilor.
A fost evidenţiată modesta noastră contribuţie la cultura română prin creaţii literare şi ştiinţifice, opere de artă plastică, activitatea unor formaţiuni artistice, a unor artişti amatori sau profesionişti, a unor sportivi de renume, atât din Giroc cât şi din satul aparţinător, Chişoda.
În acelaşi timp în revistă sunt publicate şi materiale ce depăşesc sfera interesului local, privitoare la cultura bănăţeană, naţională şi universală, prijeluite, mai ales, de calendarul aniversărilor şi comemorărilor, fiecare număr al revistei încadrându-se, pe cât posibil, în actualitate. Nu sunt uitate nici aspecte ale realităţii imediate din viaţa cotidiană, cu luări de atitudine pe marginea acestora, precum şi numeroase sfaturi practice şi medicale folositoare cititorilor; sunt reflectate activităţile şcolare şi viaţa spirituală.
Pe lângă colaboratorii locali, revista beneficiaza de numeroase contribuţii ale unor personalităţi bine cunoscute pe plan naţional, precum Mitropolitul Nicolae Corneanu, Prof. Univ. Dr. Gheorghe I. Tohăneanu, istoricul Florin Medeleţ, ale căror nume de rezonanţă sporesc considerabil prestigiul revistei.
Fiind a doua publicaţie sătească aparută în Banat dupa Revoluţia din 1989, "Lumina satului" s-a impus în peisajul presei rurale cu vechi tradiţii în Banat, chiar dacă apare în tiraj de numai 200 exemplare, destinată fiind, în primul rând, cititorilor din Giroc şi Chişoda.
Ziarul "Dialog cu cetăţenii"
Începând cu anul 1998, sub egida Consiliului Local şi a Primăriei comunei Giroc, apare publicaţia lunară „Dialog cu cetăţenii”, ziar de informaţie publică locală, ajuns în prezent la numarul 114. În cei 9 ani de activitate, în paginile acestei publicaţii se regăsesc rubrici din diferite domenii şi anume: administrativ, juridic, economic, educaţie-învăţământ, cultural, agricol, sportiv, religios, social, medical şi sunt prezentate evenimente de actualitate locală şi de interes general.
Dacă în 1998, primele numere ale ziarului apăreau în format A4, printat şi apoi xeroxat, din octombrie 1999 ziarul cunoaşte o ascensiune notabilă, tipărindu-se la Imprimeria Mirton, în format A3 şi în două culori. Trebuie menţionat că din luna iunie 2006, datorită multitudinii de informaţii şi evenimente, a fost necesară apariţia bilunară a publicaţiei.
De asemenea, anual se tipăreşte Calendarul „Dialog cu cetăţenii” – exemplar ce se distribuie gratuit împreună cu numărul din luna decembrie.
În luna februarie 2002, cu ocazia apariţiei celui de-al 50-lea număr, a fost organizată masa rotundă cu tema „Presa din mediul rural în sprijinul dialogului din interiorul comunităţilor” la care au participat reprezentanţi ai administraţiei judeţene, reprezentanţi ai presei, primari din diferite comune ale judeţului şi cetăţeni ai comunei Giroc.
De-a lungul celor 9 ani de activitate, apariţia ziarului a fost posibilă datorită unor oameni talentaţi şi inimoşi, care au pus suflet şi pasiune în această activitate.
Ideea apariţiei acestui mod de informare a cetăţenilor, a pornit de la un om modern, de tip occidental, primarul comunei Iosif-Ionel Toma, care din ianuarie 1998 şi până în septembrie 1999 a fost şi redactorul publicaţiei, tehnoredactarea fiind asigurată de Carolina Radu.
Din octombrie 1999 colectivul de redacţie va cuprinde mai multe nume:
Director onorific: Iosif-Ionel Toma
Redactor şef: Mircea Albai – octombrie 1999 – septembrie 2004
Elena Bondoc – octombrie 2004 – februarie 2006
Marius Matei – martie – aprilie 2006
Melentina Costa – mai 2006 – prezent
Din rândul redactorilor au făcut parte: Carolina Radu, Sorin Precup, Adrian Rus, Silvana Petra Florea, Lavinia David, Valentina Mocanu, Petru Chira, Claudia Cândea, Ileana Szabo, Adela Matei, Eugen Babescu, Mircea Sturza, Valentin Dilă ş.a, unii dintre aceştia devenind nume de referinţă în presa din judeţul nostru şi din ţară.
Continuând tradiţia publicaţiilor din comuna noastră, în luna decembrie 2005 apare Almanahul ziarului „Dialog cu cetăţenii” 2006, o lucrare primită cu deosebit interes atât de locuitorii comunei cât şi de alţi cititori din judeţ, din ţară, dar şi din străinătate, ce au avut posibilitatea lecturării sale.
Almanahul a cuprins în paginile sale date importante din trecutul şi prezentul Girocului şi Chişodei, personalităţi reprezentative ale culturii locale, informaţii religioase, sportive etc.
Şi la sfârşitul anului 2006 a fost realizat Almanahul ziarului „Dialog cu cetăţenii” 2007, care aduce în faţa cititorilor informaţii, imagini şi oameni de seamă ai comunităţii noastre. Almanahul a fost tipărit în format B5, full-color, la Imprimeria Mirton şi se distribuie gratuit cetăţenilor din Giroc şi Chişoda.
Pentru aceste satisfacţii gazetăreşti trebuie să le mulţumim tuturor acelora care au fost alături de noi, în special Consiliului Local, şi care, lună de lună, au citit ziarul nostru.
Comuna Giroc
Comuna Giroc este unitatea administrativ-teritorială de baza care cuprinde populaţia rurală reunită prin comunitate de interese şi tradiţii.
Comuna Giroc este alcatuită din doua sate componente Giroc şi Chişoda, unul dintre satele componente, respectiv Giroc este reşedinţă de comună.
În satul reşedinţă de comună - Giroc, au sediul autorităţile administratiei publice locale prin care se realizează autonomia locală: Consiliul Local al Comunei Giroc, ca autoritate deliberativă şi primarul comunei Giroc ca autoritate executivă, cu sediul în comuna Giroc, str. Semenic, nr. 54 şi celelalte autorităţi şi instituţii publice reprezentative pentru comuna Giroc.
Teritoriul administrativ al comunei se învecinează la N cu Municipiul Timişoara, la E cu comuna Moşniţa Nouă - satul Urseni, la S cu râul Timiş, la S-V cu comuna Şag, iar la V cu satul Utvin al comunei Sânmihaiul Român.
Comuna Giroc este amplasată în Câmpia Joasă a Timişului, în Vestul României, în centrul judeţului Timiş, la întretaierea paralelei de 45o 50' 30'' lat. N cu meridianul de 21o 30' long. E, se află la Sud de Municipiul Timişoara.
Datorită aşezării, comuna Giroc se află în Câmpia Banatului într-una din porţiunile estice ale Marelui Bazin de Sedimentare denumit Depresiunea Panonică.
Deoarece la Sudul localităţii se află o întindere de 420 ha pădure, râul Timiş cu plaja de peste 40 ha, iar dincolo de râul Timiş se află alte 1400 ha de padure, se constată un interes crescând pentru dezvoltarea zonelor de locuit înspre această pădure, precum şi a unei zone turistice profitându-se de liniştea şi puritatea aerului ce îl conferă copacii seculari şi vegetaţia.
Zona turistică este cuprinsă deja într-un Plan Urbanistic Zonal denumit "Sat de vacanţă" pe o suprafaţă considerabilă, unde, prin bunavoinţa proprietarului de teren se va construi pe terenul donat de acesta, o biserică şi o mănăstire pe aproximativ 6000 mp.
Interesul pentru zona de locuit dintre localitatea Giroc şi padure este dat şi de faptul ca, apreciind modelele occidentale denumite "Schlafendorf" tot mai mulţi locuitori ai Municipiului Timişoara şi nu numai, doresc sa construiască aici.
Scurt istoric al Comunei Giroc
Localitatea Giroc a fost atestată documentar în a doua jumatate a secolului al XIV-lea (1371), dar se preconizează că datorită condiţiilor naturale favorabile ar fi putut să existe pe aceste meleaguri populaţii mult mai vechi. Localitatea Giroc a fost atestată documentar în a doua jumătate a secolului al XIV-lea (1371), dar se preconizează că datorită condiţiilor naturale favorabile ar fi putut să existe pe aceste meleaguri populaţii mult mai vechi.
Se presupune, de asemenea, chiar dezvoltarea unor aşezări primitive dovedite de-a lungul anilor în mod întâmplător, dar mai ales în 1874, odată cu desfaşurarea lucrărilor de îndiguire a râului Timiş. Astfel, prin contribuţia arheologului Florin Medeleţ de la Muzeul Banatului din Timişoara s-au descoperit pe hotarul Girocului urme din epoca fierului, urme materiale daco-romane precum şi urme din neoliticul mijlociu. Urme de viaţă au fost descoperite în hotarul satului Giroc încă din epoca pietrei, perioada de când datează un schelet găsit în marginea râului Timiş precum ceramica aparţinând aceleiaşi perioade.
Învăţământul din Giroc
|
| Şcoala Giroc |
;)
La baza organizării învăţământului în Giroc şi în peste 200 de localităţi bănăţene stă « Decretul şcolar » aprobat de Maria Tereza la 20 septembrie 1776, publicat în Banat în limbile română, sârbă şi germană.
La 12 martie 1734, atât la Giroc, cât şi la Chişoda, camera imperială atribuie loc pentru şcoală şi pentru biserică. Construcţia nu este ridicată nici în anul 1777, dovadă menţiunea inspectorului Teodor Iancovici, din 14 iulie 1777.
În anul 1776, atunci când Şcoala din Giroc începe să funcţioneze, satul avea 199 de case şi aproximativ 1000 de locuitori, iar primii învăţători au fost Moise Bala şi Toma Moisescu. Din primii ani ni se păstrează şi date referitoare la dotarea şcolii, precum şi la numărul de elevi, care evoluează astfel :1788-89 - 12 elevi, 1791-92 - 23 elevi, 1795-96 - 30 elevi, 1801-02 - 65 elevi.
Date despre prima şcoală construită în Giroc la sfârşitul secolului al XVlll-lea nu avem, dar în anul 1874 se ridică cea de a doua şcoală confesională, pe locul actualului parc al caminului, vis-a-vis de biserică, având următoarele dimensiuni : lungime 12 m, laţime 8 m, dispunând de o singură încăpere cu 5 geamuri.
Cea de a treia şcoală confesională se construieşte în anul 1899 lângă biserică, cuprinzând întreaga clădire a poştei, muzeului şi farmaciei de astăzi.
Din această perioadă de început a învăţământului din Giroc şi a învăţământului confesional avem şi primele date referitoare la dascălii care au funcţionat la şcoala noastră, majoritatea dintre ei formaţi la Preparandia din Arad. Astfel, învăţătorul Moise Bota (1789-1873), născut la Arad sau la Gyula, funcţionează la Şcoala din Giroc prin anii 1836-1837, este autorul unui mic abecedar cu litere latine, tipărit în anul 1820 şi recomandat şcolilor poporale «fiind cel dintâi product de acest fel din literatura română», carte pentru care a fost alungat de pe teritoriul Banatului, refugiindu-se la Sibiu.
Din a doua jumătate a secolului al XlX-lea sunt amintiţi şi învăţătorii Bosioc Miu (1860-1895), Nicolae Popoviciu (1874-1876) şi Aurel Craiovan, şcoala confesională fiintând pe lângă biserică, preotul fiind şi directorul şcolii.
Învăţătorul Atanasie Baicu, fiul preotului Petru Baicu şi al Mariei Baicu, născut în anul 1873 la Câmpanii de Sus, jud.Bihor, absolvent şi el al Preparandiei din Adad, funcţionează între anii 1892-1895 la Şcoala din Micherechi (Ungaria), iar din 1895 devine învăţător - director la Şcoala din Giroc până la 1 ianuarie 1932 când se pensionează.
Învăţătorul Atanasie Baicu şi colegul său Traian Telescu au fost preocupaţi şi de dotarea şcolii cu primele materiale didactice şi cu mobilierul necesar. Astfel, în anul 1904/1905 şcoala dispunea de: o tablă, 5 hărţi, un glob, o bibliotecă cu 9 cărţi, o masă, 24 scaune, 5 cuiere, o maşină de comparat şi 2 lămpi.
Modestă era şcoala şi dotarea ei, dar măreţe au fost idealurile pentru care au luptat şi în spiritul cărora au educat copiii satului aceşti dascăli confesionali, adevăraţi apostoli şi martiri ai neamului, ce trebuiau să înfrunte ordinele antiromâneşti venite din partea unor autorităţi ostile.
Formarea României Mari, la 1 Decembrie 1918, deschide noi perspective în localitatea noastră. În anul 1919 se dă în folosinţă un nou local de şcoală, partea dinspre şosea a actualei clădiri vechi, care în anul 1927 se extinde cu încă două săli, pentru a face faţă numărului tot mai mare de elevi cuprinşi în clasele I-VII.
În anul 1929 a luat fiinţă grădiniţa, cu o singură sală de învăţământ, amenajată în fosta şcoală confesională de lângă biserică.
Dintre învăţătorii cu o activitate remarcabilă în această perioadă, alături de Atanasie Baicu, director până în 1932, care după război a fost repus în drepturi, mai mentionăm pe Mihai Bocşa şi Ioan Belengean, directorii şcolii fiind Ioan Sferdean între anii 1932-1938, Ioan Stoicu între 1938-1942 şi Ionescu Barbu între 1942-1950.
În primii ani după război şi până în 1964, la Şcoala din Giroc funcţionează şcoala elementară de 7 clase, după care în anul 1964 se trece la învăţământul obligatoriu de 8 ani, la şcoala noastră şcolarizându-se şi mulţi elevi din Chişoda (până în 1960), din Urseni (până în 1961) şi din Uliuc (până în 1967), în aceste localităţi neexistând ciclul gimnazial.
În anul 1964 la clădirea veche a şcolii se mai adaugă încă trei săli de clasă, iar după ce două din acestea se vor transforma în trei săli pentru grădiniţă, în anul 1974 se inaugurează şi corpul nou al şcolii ce cuprinde şase săli de clasă, un birou şi o sală de materiale. În realizarea acestor ultime construcţii şcolare, un rol important l-a avut conducerea Primăriei din acea perioadă, primar Gh. Haneş şi Ana Haneş, viceprimar Vasile Buibaş şi directorii şcolii Ovidiu Tocmacov şi Silvestru Ştevin.
Între anii 1982-1984 la şcoala noastră funcţionează şi treapta I de liceu, cu clasele a IX-a şi a X-a. Cu toate transformările produse în conţinutul învăţământului, şi după 1990 baza materială rămâne neschimbată, cu material didactic sărac, depăşit sub aspectul conţinutului, cu mobilier uzat şi degradat.
Situaţia se schimbă radical după ce la sfârşitul anilor '90, clădirile instituţiilor şcolare trec în patrimoniul primăriilor. Acum Şcoala şi Grădiniţa din Giroc, profitând de sprijinul Consiliului local şi al Primăriei, primar Iosif-Ionel Toma, viceprimar Popazie Ionel, profitând de un buget favorabil, trece la modernizarea şi dotarea cu mobilier şi mijloace de învăţământ adecvate.
Putem spune cu mândrie şi fără teama de a greşi că este perioada cea mai frumoasă şi favorabilă din evoluţia seculară a şcolii noastre, motiv pentru care vom trece în revistă câteva din realizările cu care noi, cadre didactice, elevi şi cetăţeni ai Girocului ne mândrim:
- 1990 introducerea apei curente şi amenajarea terenului de handbal
- 2001 introducerea încălzirii centrale pe bază de gaz cu centrale proprii
- 2004 extinderea grădiniţei cu încă o sală de clasă, birou, sală de materiale şi construirea noilor grupuri sanitare cu apă curentă pentru şcoală
- 2005-2006 construirea corpului de legătură între şcoala veche şi cea nouă, cu un hol multifuncţional la parter, iar la etaj cu birouri, realizarea parcării si gardului din faţa şcolii, schimbarea tâmplăriei din lemn, atât la şcoală cât şi la grădiniţă, cu uşi şi geamuri termopan, schimbarea întregului mobilier: banci, mese, scaune, dulapuri, catedre şi procurarea de material didactic: planşe, hărţi, casete video, aparatură, birotică etc.
-2006 extinderea grădiniţei cu un nou spaţiu adecvat organizării unor grupe cu orar prelungit
-2006 extinderea şcolii cu încă două săli, una pentru biblioteca comunală şi una pentru laboratorul de informatică.
Dotarea materială este un factor important în procesul de învăţământ, dar hotărâtoare este munca elevilor şi a cadrelor didactice. Privite lucrurile şi sub acest aspect, ne putem declara mulţumiţi, având în vedere următoarele rezultate. La testele naţionale care au fost susţinute de elevii şcolii noastre în ultimii 8 ani, procentul de promovabilitate a fost de 83,75 %, din 195 de absolvenţi ai clasei a VIII-a 120 au fost cuprinşi în licee, iar 75 în SAM, iar după anul 1990 peste 60 de absolvenţi ai Şcolii din Giroc, la terminarea liceului s-au înscris la diverse facultăţi.
De asemenea, ca urmare a rezultatelor obţinute în activitatea instructiv-educativă, dar şi în îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii, în anii 2000 şi 2001, când au fost desemnate şcolile reprezentative din judeţul Timiş, şcoala noastră, pe baza punctajului obţinut ca urmare a evaluării instituţionale, a fost desemnată ca unitate şcolară reprezentativă, fiind una din puţinele şcoli din mediul rural intrată în acest top.
Activitatea şcolară nu se referă doar la baza materială şi la procesul instructiv–educativ, ea cuprinde numeroase activităţi extraşcolare, care s-au organizat sub conducerea cadrelor didactice dintotdeauna. În câteva cuvinte vom meţiona unele acţiuni inedite organizate după anul 1990, multe dintre ele ar fi fost imposibil de realizat înainte de revoluţie.
Astfel, sub egida şcolii şi prin grija cadrelor didactice, în special a prof. Ion Murariu, din anul 1993, apare revista trimestrială «Lumina satului». Pe lângă colaboratorii locali, revista beneficiază de numeroase contribuţii ale unor personalităţi binecunoscute pe plan naţional, precum: Mitropolitul Nicolae Corneanu, prof. univ. dr. G.I. Tohăneanu, istoricul Florin Medeleţ, prof. univ. dr. Viorel Boldureanu, prof. univ. Gh. Lăzărescu, prof. univ. dr. Ioan Drăgan, prof. univ. dr. Dumitru Craşoveanu, scriitorul V. Marineasa, scriitorul Eugen Dorcescu, al căror nume de rezonanţă sporesc considerabil prestigiul revistei.
Şcoala din Giroc a organizat încă din anul 1997, din iniţiativa fostului director al şcolii, Ovidiu Tocmacov stabilit din anul 1980 în Elveţia, un schimb intercultural cu « College des Coudriers » din Geneva, proiect în cadrul căruia 20 elevi elveţieni au fost la şcoala noastră şi tot atâţia din Giroc au fost la Geneva.
Tot şcoala giroceană a fost locul unde au avut loc lansări de cărţi, expoziţii de artă plastică, comemorarea unor înaintaşi de seamă, ca preotul David Voniga şi unde, pe lângă personalităţile menţionate mai sus au mai fost prezenţi: prof. univ. dr. Deliu Petroiu, P.S. Paisie Lugojanu, conf. dr. Gh. Secheşan, scriitorul Ion Marin Almăjan, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, prof.dr. Gh. Luchescu, cenaclul « Gura Satului », Asociaţia foştilor deportaţi din Bărăgan, reprezentanţii revistei « Suflet Nou » din Comloşu Mare şi ai Cenaclului « Tata Oancea » din Bocşa.